Am scris acum câteva zile un mic articol despre o tânără absolventă care a reușit să obțină un job de country manager cu ceva inteligență, îndrăzneală și cu un bun dar al vorbirii, și mi-au tot revenit în minte și alte exemple cu copii deștepți. Iată unul dintre ele…
Căutam pentru noi un tânăr absolvent pentru un job de începător, un fel de om la toate, asistent pentru proiectele culturale pe care le avem la Societatea Muzicală. Intră pe ușă o mână de om, o fată mărunțică, ochelaristă, cu părul creț. Dacă nu aș fi știut că am selectat doar CV-uri de absolvenți, m-aș fi gândit prima dată că e vreo școlăriță cu ghiozdan care a greșit adresa. Nu am apucat eu să spun ceva, că aud o voce supțirică, de copil: Bună ziua, domnule Butunoiu! Să știți că eu nu auzisem de dumneavoastră până acum, dar am văzut multe pe Internet. L-am văzut și pe Oskar în poză, am citit aseară mai multe articole pe care le-ați scris. În unul dintre ele scriați că e bine ca la interviu candidatul să încerce să preia inițiativa, să pună el primul niște întrebări, să zică ceva, să nu se așeze și să aștepte să fie întrebat. Așa că mi-am făcut și eu tema, o listă de întrebări pe care să vi le pun înainte să apucați să mă întrebați despre mine. Am o întrebare despre cățel, una despre Propylaen pe care le-am văzut într-o poză, una despre citatul lui Cioran care spunea că muzica e timp sonor, și care v-a enervat atât de tare… Pe care doriți să v-o pun?
Comentarii (2)
Da
Initiativa, adaptare rapida, deschidere la nou, flexibilitate….
O fi avut si puncte slabe, deh…